Dacă citiți majoritatea articolelor în care se dau indicații incepătorilor despre pescuitul pe timp de iarnă, autorii spun întotdeauna ceva de genul: “… găsiti un lac foarte bine populat etc.” Bun sfat, presupun! Să găsiti un lac cu foarte mulți crapi unde să aveți o șansa la ceva activitate pentru a prinde putină încredere în pescuitul la crap în apă rece. În orice caz, acesta nu este întotdeauna un sfat practic. Nu avem întotdeauna la îndemână un astfel de lac sau timp suficient pentru a ne deplasa pană la un astfel de lac, pentru a urma acest sfat.

Personal am ales să merg la pescuit iarna exact pe aceleași lacuri unde merg să pescuiesc și vara. Îmi aleg apa pe care vreau să pescuiesc și acela va fi lacul către care îmi canalizez întreagă energie, indiferent de anotimp.

Un lucru pe care l-am hotărât cu mulți ani în urmă a fost acela că dacă tot o să petrec multe ore în condiții de vreme nu tocmai prielnică, măcar premiul trebuie să fie un pic special. Îmi place să pescuiesc pe lacuri cu media de greutate un pic mai ridicată, decât pe bălti pline de pești mai mici.

Două lucruri care pentru mine au devenit evidente de-a lungul anilor de pescuit la crap iarna sunt următoarele:

• dacă lacul nu are prea multă vegetație pe substrat, atunci acesta este o alegere bună pentru iarnă
• dacă are și o adâncime relativ mică, atunci e și mai bine.

Pentru mine, pescuitul pe timp de iarnă constă din partide foarte scurte, odată ce am determinat perioadele zilei în care se hrănesc peștii. Crapii au tabieturi, iar pe timpul iernii au, de obicei, doar două perioade scurte din zi când se hrănesc. Imediat după prânz și 3-4 ore după lăsarea întunericului sunt de obicei perioadele în care crapii se hrănesc cu precădere pe mai toate lacurile pe care am pescuit, dar trebuie întotdeauna să determinați care sunt perioadele în care crapii preferă să se hrănească pe un anumit lac.

Pentru că de obicei petrec doar câteva ore la pescuit, trebuie să fiu foarte organizat. Un mic truc pe care îl folosesc este să însemnez lansetele legând fire de culori diferite de cotorul lansetelor. Astfel pot să îmi dau seama dintr-o privire care lansetă este potrivită distanțelor mai mici și care este pentru distanțe mai mari de lansare. Pot să am un marker pe firul unei lansete la 40 de metri și incă unul la 70 pentru diverse structuri, dar dintr-o singură privire știu care este lansetă potrivită pentru locul unde vreau să arunc.

În mod similar, dacă aveți două trăsături în același timp, veți putea ști foarte ușor care a fost lanseta aruncată în partea stânga și care a fost cea aruncată în partea din dreapta, dacă pescuiți cu ambele pe același pat de nadă.

Folosesc plumbi mai mici pentru ea (nu trec de 42 de grame decât dacă nu pot ajunge acolo unde vreau). Încercați să vă obișnuiți să puneți un semn pe fir de fiecare dată când lansați, pentru a putea arunca în același loc dacă aveți o trăsătură. Folosesc elastic de rubesiană în acest scop, pentru că poate fi scos de pe fir fără a-l deteriora.

Foarte mulți pescari au hangere de pescuit favorite pe care le folosesc tot timpul. Este esențial să echilibrați bine hangerul în funcție de montură și sistemul de plumb folosite pentru a putea semnala cea mai fină trăsătură.

Tot timpul anului sunt foarte atent la crapii care îmi ating firele pentru a vedea dacă lansez prea departe. Acest lucru este de două ori mai important atunci când căutati peștii așa cum am descris la punctul de mai sus. Dacă atunci când căutați peștii nu aveți niciun semn, încercați să aruncați mai departe sau să schimbați locul. Dacă aveți pești care vă ating firele, atunci acesta este un semn clar că aruncați prea departe.

Întotdeauna lăsați o cădere hangerului și folosiți cele mai ușoare hangere posibile pentru situația în care vă aflați (unele care nu vor fi mișcate în permanentă de curenții de apă). Oamenii care mă văd pescuind de multe ori zâmbesc și comentează despre hangerele mele, niște miniaturi home-made Shaun the Sheep (Oaia Shaun), dar de fapt am patru seturi de mărimi diferite, fiecare set putând folosi greutăți adiționale. Fiecare mișcare pe care o puteți detecta poate fi un indiciu către multe capturi. Ajutați-vă hangerele pentru ca și ele, la rândul lor, să vă poată ajuta.

De multe ori este nevoie să folosim prezentări mult mai fine pe timpul iernii.

Mare parte din vegetația de pe substrat dispare și dintr-o dată nu mai este nevoie să folosești fire de 15lb pentru a aduce peștele pe mal.

Crapii se mișcă mai greu pe timpul lunilor de iarnă (sunt creaturi cu sânge rece, iar metabolismul lor este influențat de temperatura apei astfel luându-le mai mult timp să facă acele lucrurile pe care le făceau în timpul verii mult mai rapid) și astfel apa devine dintr-o dată mult mai limpede.

Luați asta în calcul și asigurați-vă că montura voastră este camuflată cât mai bine, chiar mai bine decât vara, atunci când peștii sunt foarte activi și nu sunt atât de atenți la firele voastre, fiind astfel mai ușor de prins.

Pasta are atât de multe utilizări și este de departe cea mai eficientă metodă de a împrăștia atractanți în apă fără a fi nevoiți să mărim doză de aromă. Mai multe sfaturi și ponturi găsiți în grupul de articole Pasta de boilies solubilă.

În mod similar, boilies-urile ciopârțite vor eliberă mult mai multă atracție decât un boilies întreg.

Îmi place să combin aceste două lucruri. Puneți un boilies pe firul de păr, așa cum faceți de obicei, apoi tăiați bucăți din el cu o forfecuță, lăsând intacte zonele pe unde intră și iese firul de păr. Apoi adăugați putină pastă solubilă în jurul acestui boilies care are acum, după ciopârțire, formă de cotor de măr.